de weekend

vine weekendul si o sa stam de vorba cu noi insine din nou

despre timpul care nu ne iese , sau nu este- sa fie al nostru si am vrea sa vina

despre lumina care ne orbeste ecranele

despre regulile casei pe care le calcam zilnic ingretosati;

o sa ma fac ca nu stiu si o sa te faci ca habar n-ai

ca si cand nu am facut-o niciodata asa

o sa radem ca niste copii batandu-ne cu pernele in cap de nervii frustrarilor ce ne gadila prin creier

ne toaca cu neincredere si agonii stravechi

pana cand cazuti lati pe calota din camin

o sa ne infriguram de timpul trecut candva in dulceata altor vremuri

in care peretii gemeau, stim noi de ce…

of am uitat gustul ala in care ziua avea arome de piersici flamande

iar eu cautam si miezul sa-l simt intre dinti

cand visam cum plutesc ceturi, ceturi prin vene-mi, zburdand parca prin non-timpul uitarii de toate

in weekendul asta o sa ne intoarcem spre noi insine din nou ca intotdeauna 

tacuti la orizontala in raul nostru sufocant

o sa meditam iar la timpul care nu mai vine

la rautatile unuia si altuia cu care ne-am scos ochii mereu

la lumina care ne orbeste ecranele

si-o sa vorbim cu noi insine

si-o sa adormim in somnul bine meritat

dupa o saptamana calcata in picoare de altii, de griji si stres

din-afara noastra

prin noi.