lege nescrisa
astăzi litera de lege e un cerc în care poţi bate cuie câte vrei
în afară sângerează
licitatii de suflete sunt pe toti peretii, in toate salile
vezi chipuri chipuri cum isi duc requiemul
ca un imn de glorie prin targuri
doar cate un cap ici colo rasare ademenitor, sarmant
parca iti surade cu increderea ca “te stie”…sti tu
tinand parca cheia adancurilor sau inalturilor, solutiile decodificate
a fiecarei probleme de nerezolvat;
in libertate acum nimeni nu gusta ” libertatea”
inca mai cauta custile de salvare, salvamarii
paznicii sigurantei zilelor de maine,
si
cata durere in toate astea, tacuta de miel
sacrificat pe altarul unor ideologii prespalate
ce nu vor rezolva nimic din enigmele lumii
ci doar le vor adanci mai mult in ochii prostilor sau naivilor
care mai cred in ei.
……
eu una sunt o naiva care crede in unul dintre…., inca mai crede.
mai 14, 2008 at 5:43 pm
uimitoare increderea ta in oameni ! insa cat de departe merge ? pana unde te increzi in opera Creatorului?
inca mai crezi…
inca mai crezi ca se poate, ca iubirea inca nu a apus, ca Omul inca mai poate sari din soarta ce i-a croit-o intamplarea.
oare aceasta lume subtila a poeziei, nu este singura lume in care dragostea ta personala mai este posibila ?
incerc sa-mi imaginez ziua in care cele doua lumi s-ar putea suprapune - lumea de aici[cea a poemelor si boemilor], cu lumea plina de tramvaie magazine si tomberoane.
o noua lume ar putea lua nastere - poate atunci cand , in fata unei cesti de cafea[sau orice altceva] vom schimba cateva priviri, torente de cuvinte si orice altceva vom mai vrea.
o noua analiza, pe care ana pacurar o face in stilu ei caracteristic, cu sensibilitatea specifica poetului.
interesant.