Ana Eugenia Pacurar

envy rozmarin

In copilul cerului on mai 14, 2008 at 7:55 am

căpşuni lângă casa bătrânească, păstorul copil de lângă braţul meu

o amintire acoperită de soare, cu o singură aripă

zbătută uşor la orizont

inocenţa era iarba cu un parfum floral veşnic albastru

iar cerul zâmbea altfel parcă

prin toate,

nici-un zbucium nu rănea ochiul, nici somnul

pălăria de paie era mereu preocupată să protejeze

sângele încă alb din vene

rozmarinul apelor limpezi

din noi.

  1. Ce frumoasa intoarcere la inocenta! Parca si mie mi-e dor..,

All comments are screened for appropriateness. Commenting is a privilege, not a right. Good comments will be cherished, bad comments will be deleted.